În 1987, academicianul Marin Gh. Voiculescu, marele profesor de Boli contagioase de la Colentina, creator de Şcoală medicală şi autor al unor tratate celebre în domeniul patologiei infecţioase, rămase încă de raftul întâi, cunoscut om de cultură şi medic-scriitor, mi-a oferit o recentă lucrare a sa, apărută la Editura Academiei: „Scrisul medical ca tehnică şi artă“. Era o pledoarie pentru corectitudinea scrisului ştiinţific – respectarea normelor severe formulate de marii editori de carte şi reviste, acceptate pe plan internaţional – dar şi pentru frumuseţea scrisului, ca act de creaţie. Scrisul medical se învaţă, afirma profesorul. „Orice medic poate – cel puţin teoretic – să deprindă arta scrisului, cunoscând şi aplicând anumite reguli, se perfecţionează şi lucrează cu tenacitate. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Teatrul Nottara din Bucureşti a găzduit miercuri, 10 noiembrie a.c., prima ediţie a „Galei Tinerilor Medici“. La eveniment, organizat de PaginaMedicală.ro, au fost premiaţi cei mai buni doctori care s-au remarcat la cele opt secţiuni ale competiţiei: activitate didactică, implicare socială, afirmare medicală internaţională, activitate artistică, medicină preventivă, cercetare în medicină, activitate în PaginaMedicala.ro şi viziune în medicină. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Medicii care au primit amenzi pentru acordarea de concedii medicale în urma controalelor efectuate de casele de asigurări de sănătate, judeţene le pot
contesta. Colegiul Medicilor din România va susţine logistic toate contestaţiile pe care le vor face medicii şi va intra ca parte în proces alături de aceştia. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
După ce am amânat – din diverse motive – mai multe subiecte, iată, m-am oprit la unul care ar putea evoca strania cotonogeală electorală de la sfârşitul anului trecut, continuată cu dezolanta zâzanie ce bântuie clasa politică autohtonă. Nici vorbă despre vreo legătură cu realităţile de la noi.
Articolul e inspirat de un dicţionar unic în felul său, intitulat „Dictionnaire historique des Médecins dans et hors de la Médecine“, Larousse, Paris. Autorul, doctorul Michel Dupont, a fost pasionat de istoria medicinii încă din copilărie, o atracţie naturală, deoarece bunicul şi tatăl său au fost medici. Tradiţie continuată de copiii săi, gineri, nepoţi, veri, încât pe pagina cu dedicaţii se află menţionate 20 de nume de medici. Curat nepotism, dacă luăm în seamă obsesia (nobilă, evident) băştinaşă. După 36 de ani de viaţă profesională, Michel Dupont scrie dicţionarul său, valorificând cu o evidentă originalitate ceea ce era relevant, din enorma masă de documente. Vicepreşedinte al Asociaţiei Medicilor Pensionari din nordul parizian şi preşedinte al unei asociaţii regionale Alzheimer, el a donat drepturile sale de autor, primite pentru dicţionar, asociaţiei France-Alzheimer. (...)
Colegiul Medicilor din România protestează faţă de introducerea anumitor prevederi în proiectul de Contract-cadru pe anul 2010 care nu au fost prezentate în cadrul consultărilor şi care vor afecta, în mod grav, activitatea medicilor de familie şi a ambulatoriului de specialitate. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Prinşi în activitate, mulţi medici de oraş au uitat în ce condiţii trăiesc şi lucrează medicii de familie de prin sate, unele încă departe de civilizaţie. De acolo vin însă pacienţi. Adeseori cu boli grave, ajung la clinică abia atunci când nu se mai poate face nimic. Cadrele medicale sunt oripilate: „Ce să le ceri?! Nu ştiu nici să tragă apa după ei la toaletă!“ De unde să ştie? De acolo de unde vin, nu prea sunt „toalete“; uneori, nu are nici dispensarul, nu vezi aşa ceva nici la primar, nici chiar la doctor, la şcoală ori la primărie. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
